Cea dintâi greșeală
Este rodul neștiinței tale.
După-aceasta, fii cu grijă
Să nu mai fii prins în mreajă!
De mai mergi pe-această cale,
Se cere-o veghere mai mare.

Când însă știind aceasta
Cazi mereu și neoprit,
Nu greșeli faci, ci păcate
Care te apasă toate
Și-ai ajuns nenorocit,
Fiindcă tu nu te-ai oprit.

Tați și mame, aveți grijă
De copiii ce-i aveți,
Că păcatul li-e otravă!
Făr’ oprire, ajung epavă
Și-n pierzarea-ntregii vieți.
De la Domnul îndurare cereți!

Nu-i conduceți la păcate,
Că-i aprindeți și-n curând
După ce-arde-a voastră viață
Și-ați rămas fără speranță,
O vedeți și-a lor arzând
Și-n fărădelegi zăcând.

Tot ce-i strâns cu trudă-n viață
Și-i păstrat cu teamă-ntruna,
Și-i pierdut cu suferință
Ori clătinare-n credință,
Ori că ai pierdut cununa,
E păcat întotdeauna.

Că ce nu-i păcat se șterge
Cu o trudă răbdătoare,
Și-i păstrat cu liniștire
La a Domnului venire,
Și-i pierdut cu împăcare.
Domnul, El ne dă răbdare.
Amin.
(Miercuri, 20 mai 2020)